Băncile austriece au nevoie de sprijinul autorităţilor din statele est-europene pentru a-şi asigura nevoia de lichidităţi în monedele naţionale, spune ministrul de Finanţe al Austriei, Josef Proll. Într-un interviu în exlcusivitate pentru The Money Channel, Proll a precizat că din cele 100 de miliarde de euro puse la dispoziţie de Viena pentru sectorul bancar o parte va ajunge şi în România.
"Austria, cu băncile sale mamă, are un program naţional şi va pune la dispoziţie bani. Facem acest lucru pentru că negociem cu băncile noastre pentru a le ajuta: ce nu putem face, ce trebuie să se întâmple la faţa locului. Este o planificare corectă a datelor de bază ale ţării, ale monedei naţionale şi existenţa unor lichidităţi în monedă naţională. Aici chiar avem nevoie de o cooperare, pe de o parte măsurile măsurile austriece pentru băncile mamă şi măsurile pentru băncile autohtone", a declarat ministrul austriac de Finanţe, Josef Proell.
Ministrul de finanţe austriac vrea de la guvernul român o bună planificare bugetară
Guvernele central şi est-europene, printre care şi cel român, trebuie să asigure o planificare bună a bugetelor, suficiente lichidităţi în moneda naţională şi o anumită stabilitate a cursului de schimb, a mai spus Proell.
"Trebuie să existe o împărţire a sarcinilor. În Austria, avem la dispoziţie 100 miliarde euro, pentru susţinerea băncilor-mamă.
articol integral
Băncile austriece cer ajutorul est-europenilor
Etichete: banci austriece, criza, euro, money channel, sector bancar
Chestionar criza de raspuns urgent
Am primit urmatorul chestionar prin email, de fapt sunt niste intrebari, chestionarul inseamna altceva.
Stimate Domnule Director,
În contextul noilor condiţii economice, piaţa de construcţii/instalaţii este grav afectată de criza economico-financiară, ca urmare a lipsei de lichidităţi, restrângerii numărului de contracte şi comenzi, amânării execuţiei unor proiecte importante etc.
Potrivit rezultatelor unui studiu recent, cu privire la efectele recesiunii asupra firmelor din branşă, schimbările organizaţionale sunt mai uşor de acceptat în condiţii de criză, implementarea acestora fiind receptată ca o necesitate obiectivă. Totodată, în vederea elaborării unei strategii optime, se impune identificarea principalilor factori de risc atât la nivel general (curs valutar, instabilitate, politici de creditare, putere de cumpărare), cât şi la cel al fiecărei companii în parte (generate de specificul propriu-zis al afacerii, de practicile şi procesele existente - care functioneaza sau nu, de resursele din prezent şi cele estimate pe termen scurt/mediu etc).
În opinia specialiştilor, intervalul anilor 2009-2010 reprezintă o perioadă de testare a abilităţii managerilor din Romania de a lua cele mai potrivite decizii, precum şi de a le implementa în cadrul companiilor pentru care lucrează. Următoarele 4-6 luni vor continua să fie caracterizate de incertitudine, însă este necesar ca managerii să iasă din starea de expectativă (unii aşteaptă ca "situaţia să se rezolve de la sine") şi să ia decizii. Acestea vor influenţa în mod pozitiv sau negativ atât rezultatele pe termen scurt, precum şi potenţialul pe termen mediu/lung al dezvoltării pieţelor de construcţii, instalaţii şi a domeniilor conexe.
Redacţia revistei Agenda Construcţiilor efectuează o analiză cu privire la principalele măsuri adoptate de firmele din domeniu, în vederea eficientizării activităţii. Pentru a contura situaţia existentă la nivelul companiei dumneavoastră, vă invităm să răspundeţi la următoarele:
Cum estimaţi că va afecta actuala criză economico-financiară cererea de pe pieţele de construcţii/instalaţii şi în domeniile conexe atât la renovări şi lucrări de mică anvergură, cât şi la proiectele rezidenţiale sau comerciale importante?
În ce măsură influenţează această situaţie activitatea companiei dumneavoastră?
Ce măsuri practice luaţi pentru prevenirea sau diminuarea efectelor negative (de exemplu, scăderea costurilor administrative, de producţie, cu personalul, disponibilizări, reducerea profitului etc.)? Detaliaţi câteva dintre acestea.
Aveţi credite în derulare şi, dacă da, ce efect are majorarea dobânzilor?
Consideraţi oportună scăderea preţului la materialele de construcţii, având în vedere diminuările cotaţiilor internaţionale ale materiei prime?
Consemnaţi semne de indisciplină financiară din partea beneficiarilor?
Aveţi în vedere reducerea altor tipuri de cheltuieli la nivelul firmei (de exemplu, diminuarea numărului de deplasări/sistarea acestora, economie la consumabile etc)? Detaliaţi.
Cum s-au modificat planurile proprii de investiţii? Detaliaţi.
V-aţi propus renegocierea contractelor încheiate până în prezent (de exemplu, cu furnizori, subantreprenori etc.)? În caz afirmativ, detaliaţi.
În speranţa unei colaborări îndelungate, va urăm succes în activitatea pe care o desfăşuraţi.
Cu stima,
Lacramioara BOTEZATU, Redactor Sef Revista Agenda Construcţiilor (tel.: 0721/886.378)
Notă: Răspunsurile se primesc prin e-mail: lacramioara@agendaconstructiilor.ro sau fax: 021/336.04.16; 336.04.17; 336.04.18, până la data de 3 martie 2009, ora 14.00